scrisoare...din lasitate...

duc cu mine o imagine pierita si stearsa a unei iubiri care se poate sa se fi terminat cu bine...dar uite ca nu sa terminat asa...am suferit? da.... mai sufar ?....nu doar din cand in cand cand imi aduc aminte....mam curatat....oricum acum atentia mea e atrasa acum de oalta persoana la care voi ajunge mai greu decat am ajuns la oricine altcinecva vreodata..?de ce?pentru ca am de trecut bariere ale stimei de sine a respectului pentru relatii existente si a cresterii...despre cine e vorba?????? cine ma caunosatestie deja si daca acea persoana va citi vreodata acest articol se va recunoaste si ea... probabil ca il va citi pentru ca sunt prea las pentru a i spune in
fata ce am de zissunt indragostit?da ... doamne nu din nou si nu asa si nu cu o persoana la care voi ajunge atat de greu... ii place de mine? sper si cred ca da sau cel putin ma bazez pe astasunt doar uluzii si dorinte?... probabil sau poate nu ... ce ma opreste? ...faptul ca pana acum nu am distrus nicodata ceva cladit in ani de zile si cu multa munca...de ce?pentru ca nu mi se pare cinstit...si pentru ca nu imi sta in fire...cineva ma intreaba da si cei daca daca tu o vrei d c actionezi?... peentru ca nu imi da voi intai lasitateasi in al doilea rand faptul ca niciodata nu am putut sa intru cu bocancii in viata cuiva...mi se spune sa fiu hotarat sa actionez promt...si daca din cauza sperieturii mi se va spune nuce fac?... ma intorc din nou la vechiul eu deziluzionat si din nou cu o impresie gresita?....voi spune din nou uiteca mam indragostit si ca de fapt ce credeam ca e bilateral nu e? da stiu ca daca vei citi asta ma vei considera un las desavarsit dar am avut prea multe deceptii in viata ca sa mai am curaj sa maarunc cu capul inainte...fa un pas si voi conduce dansul...tie frica ca vei cadea stai linistita ca voi fi intotdeauna acolo sa te prind. vorbe? crezi ce vrei... ma intreb de ce mai alege pe mine...doamne cat de personala a ajuns scrisoarea asta si catv de penibila ti se va parea...ai ceva de ani de zile ceva sigur ceva cu care te-ai obijnuit ceva care ti se pare normal...de ce te-ai arunca cu capul inainte in ceva ce nu cunosti...pot sa inteleg...asta dar din nou...impulsivitate...imi fine nu judec ceva ce poate nu pot sa inteleg...ma voi chinui sa imi trec peste timiditate sa fac primul pas dar intotdeauna imi va fi greu dar poate la unmoment dat voi reusi...sper ca asta sa nu te sperie ci doar sa iti arate cine sunt cum sunt si cat vreau..asta in afara de lasitatea pe care am aratato prin articolul asta...imi placi esti altfel si nu te inscrii in nici un tipar sper ca macar eu ma ridic in ochii tai la jumatate din imaginea pe care o am eu despre tine...noapte buna, nu iti lua privirea de la mine vreodata pentru ca ma va durea din nou si iti promit ca voi fi totdeauna acolo cand vei cadea ca sa te prind..mai vrajit nu im baga vina..daca nu va fi altceva bucurateca ai vrajit o persoana pe care cu greu o poate impresiona o fata felicitari asta nu ca as fi eu un trofeu extraordinar dar doar asa ca sa iti ridice stima de sine si asta pe buna dreptate nu ca si flatere ti-o zic......un sarut de la tine ar fi inca prea mult asa ca ma voi multumi sa iti spun noapte buna...

in urma cu 2 luni

30 aprilie 2009
MS rossini
Viena

Au trecut 20 de zile. Inca nu pot sa spun daca imi place sau nu. Pot doar sa spun ca ma inteleg cu colegii de bar. Viata aici e total diferita. secretele si intimitatile dintre oameni sunt vizibile cu ochiul liber cel putin pentru mine fara pic de efort. Deja a inceput sa seinstaureze rutina . Singurul lucru care se mai schimba sunt pasagerii. unora nu iti vine sa le zambesti alti te amuza total involuntar. Imi e dor de casa si de oameni care ma asteapta acolo. Asta e cert. Nu pot yice ca aici nu e in regula dar nici aici nu mi+am gasit acel lucru care sa imi alunge orice alt gand. Da Ale inca imi mai hartuieste gandurile la fel de mult ca si Sabina spre uimirea mea.Acum ma intreb cat o sa mai dureye pana voi ceda sau daca voi reyista pana la capat. Exista cateva peisaje grozave, trebuie sa recunosc si lucruri care dupa cum spune edy le vezi gratis pe cand altii le vad pe bani grei. Nu pot sa ma plang ca imi lipseste ceva in afara de o conversatie de gen Iancu Bethoven ora 2 AM Art Cafe. Imi e dor de casa. De abea astept sa ajung la cernavoda unde, fiind in Romania pot spune ca sunt acasa.



asta a fost atunci in aprilie acum totul e altfel