Asa-i?

Don't go around saying the world owes you a living. The world owes you nothing. It was here first.
Every man is a damn fool for at least five minutes every day; wisdom consists in not exceeding the limit.
A successful man is one who can lay a firm foundation with the bricks others have thrown at him.

vineri, 27 ianuarie 2012

Sunt mândru că sunt român !!!


De 15 zile țara mea vibrează. E ca o coarda vocala a unei cântărețe de operă care se pare ca acum își duce aria la nesfârșit.ROMÂNIA urlă, strigă, scandează, zbiară, scâncește, murmură, răcnește, vociferează, tună, cheamă, condamnă, judecă, se chinuie și ... plange.
Am început de Luni seara să ies în stradă. Am început în același timp să mă uit la televizor. Țara mea s-a schimbat. Nu mai vrea .. și cu asta basta! Recunosc faptul că nu am reușit să ies în fiecare seară având în vedere că sunt student și în sesiune dar încerc să ies cât de mult pot.
În ultimul rând nu înțeleg de ce suntem așa de puțini, dar strașnic de hotărâți, aceia care ies. Nu am zis niciodată să plimbi o pancartă sau să strigi un slogan. Singurul lucru pe care trebuie să îl faci este să reziști 15 minute până intri în primul cadru de aparat foto sau video. Avem televiziuni, lăsând deoparte faptul că majoritatea totalmente ieșite din echilibru, românii de pretutindeni trebuie să vadă că fiecare colțișor de țară e cu ei, că suntem mulți și îndurerați.

Al doilea lucru asupra căruia aș vrea să îmi aplec privirea este veșnica
întrebare a publicului care întra adevăr e plimbata de colo colo de către încă cârcotașii simpatizanți ai puterii : Și după aceea pe cine punem în loc. Oameni buni, nu uitați de ce ieșim în stradă de jumate de lună, și va aduc aminte simplu JOS BĂSESCU; JOS GUVERNUL; ALEGERI ANTICIPATE ! De aici și răspunsul la fatidicul : Pe cine punem în loc? PE CINE VREȚI !!! De aceea ieșim în stradă, de aceea înghețăm ca niște „ciumpalaci”. Ca să votăm din nou cum credem noi !!!



#3 Aveți vreo problemă cu Casa Regală? Știți ce înseamnă monarhie constituțională? Nu îmi impun alegerea și orientarea politică, la fel cum nici nu critic fără argumente orice altă variantă dacă este argumentată logic și veridic. Așa că nu mai încercați să oprimați ieșirile unor monarhiști care doar își exprima dorința latentă rămasă după prăpădul comunist și FSN-ist, ieri auzind pe cineva strigând „Trăiască Regele!” iar din mulțime i s-a continuat scandarea „...Cioabă.”, vi se pare onorabil? Merită Casa Regală asemenea asocieri înjositoare? Eu nu cred.Legat de monarhie constituțională poftiți definiție și exemplu de onoare și cinste și nu fac nici eu pe deșteptul pentru că nu știam până acum exact această definiție. Câte despre exemplu vă prezint Anglia. Din nou subliniez, nu instig, nu fac propagandă, îmi exprim doar o dorință dacă nu vă convine ignorați-mă vă rog frumos.
Numéro quatre, ”Dragul nostru președinte Traian Băsescu”. Aș dori ca de asemenea și aici să enumăr câteva apelative caracterizatoare pentru dl. mai sus numit, a cărui nume sunt tentat să nu îl mai folosesc având în vedere că prea mult e menționat în zilele acestea, descrieri mai mult citite pe pancarte decât din propria-mi imaginație. Deci: imbecil, mincinos, ticălos, arogant, viclean, totalitar, înșelător, fățarnic, hoț, mafiot, turnător, dictator, ... și lista poate continua doar dând drumul unei filmări din timpul protestelor.
Ce este și mai interesant, în afară de grav, este că în fiecare oraș, la fiecare manifestație se aude același lucru JOS BĂSESCU, JOS GUVERNUL, ALEGERI ANTICIPATE, și apelativele mai sus menționate. De aceea spun, dacă citiți acest articol și nu sunteți încă hotărâți dacă să ieșiți în stradă sau nu, nu va îndrum să ieșiți sau nu ci doar vă informez că sunt mii de oameni care simt
la fel ca și voi, nu veți fi singuri ! Și ca să revin la ”domnia sa”. Am crezut că măcar discursul șoarecelui încolțit care nu a vorbit deloc cu oameni care deja îngheață pe străzi de 15 zile îi va scandaliza și îi va motiva. n schimb am simțit o scădere a etuziasmului. Nu înțeleg. De la o zi la alta parcă mi-se umflă sângele în vene când văd oameni care rezistă de jumate de lună în stradă în noapte, în frig, în ploaie. Am rămas cu senzația că după ce au făcut o pauză de la apariții televizate, au apărut au vorbit de două ori despre draga de clasă politică, care de fapt de 4 5 ani se cheamă PDL, au sărit cu o lopată la o mașină înzăpezită, au condamnat Holocaustul, s-au plimbat cu elicopterul și se fac acum că nu se întâmplă nimic altceva în stradă. Românul, dezamăgit că pe conducători care se fac că plouă îi doare în cot, începe să aibe dubii. Strigații domnului Boc că pe lângă cele 1000 de mașini înzăpezite mai sunt și vreo 10000 de oameni care stau în frig și îi atrag atenția șefului ăl mare că avem o țară înzăpezită.
În primul rând vreau să le transmit românilor care stau și îndură frig și îngheț cu noi și cu toată țara CURAJ se poate. NU CEDAȚI am făcuto după 1990 încontinuu. Fratele meu este student la drept la București și e în Piața Universității de la început, la fel, cum poate, o zi în stradă o zi învață. Dar cel mai puternic sentiment de admirație pe care l-am avut față de poporul meu este momentul în care fratele meu mi-a povestit : „Era așa de frig afară ... îți venea să te pui ghem pe jos ... și să mori. Atunci mulțimea parcă singură s-a strâns mai compact și am urlat cât am putut de tare 5 minute fără oprire JOS BĂSESCU. Eram un întreg, un popor, cu ura asupra unui singur scop, nu mai exista sărăcie, foame, frig, doar dorința de a scăpa de un schinguitor!” Este momentul în care mi-am dat seama că suntem o forță, suntem români, suntem un popor mândru care chiar dacă a fost caracterizat drept apatic, într-o anumită măsură chiar adevărat, urlă, vibrează și respiră dorință de schimbare cu fiecare pas pe care îl face.
”Dragi mei conducători”, doamne mi-a rămas un gust amar dupa sintagma asta, ... un singur sfat vă dau gratis: Nu vă culcați pe o ureche, România s-a schimbat, românii nu mai sunt poporul acela pe care ați considerat că îl puteți jongla și chinui fără să urle. România 2012 din păcate pentru voi este opusul României din 1989-2011. Atenție, vrem și ni se va da. Suntem 20 de milioane, și nu ne-a numărat Roberta Anastase, PĂZEA !

duminică, 6 noiembrie 2011

ceva va urma...

E 2011 si in sfarsit dupa ... (urmeaza a se completa dupa ce verific "niciodata") ani de cand nu am mai scris in acest coltisor al meu. D intradevar avand in vedere durerile etalate deja in acest loc cu siguranta va veti bucura si daca nu ma cunoasteti tot ar trebui sa va bucurati pentru mine. Sunt la Bucuresti la www.fnt.ro (vreau sa incurajez utilizarea aplicatiilor afernte de gen "link" people wake up). nu va mai explic energia si starea de spirit care exista aici. Bucurie amplificata si de prezenta colegilor de la actorie de care ma bucur sa vad ca au o adevarata daruire de a-si trai viata cu trup, suflet si personalitate prin teatru. Sunt la finalul sederii mele aici din pacate dar cu siguranta voi mai avea parte de asemenea atmosfera..... iata de ce nu ar trebui sa va mirati si sa ma credeti ca mi-am gasit locul in sfarsitul perioadei mele trecute si in inecputul unei noi ere in care canonul la ordinea de zi va fi PRETUIESTE VIATA ! Vreau sa va spun ca a existat o atmosfera atat de destinsa si de prieteneasca incat unii colegi au reusit sa ajunga la niste performante artistice de invidiat
Despre oameni nici nu stiu sa incep. De la fete la care fericirea debordeaza pana la transpunerea in energie fizica pana la fete carereusesc sa isi exprime o emotie printr-o simpla privire. Baieti care dau dovada de genialitate in invelis de carbune negru si prafuit pana la barbati care au luat viata in piept si au castigat si care au reusit sa isi defineasca un stil. Nici nu va puteti imagina cat de placut e sentimentul de acceptare intr-un mediu cu o diversitate de a dreptul uluitoare care traieste intr-o armonie deplina exprimata intr-o luma totalmente neutopica. Ma bucur ca sunt, unde sunt, mai am mult pana la capat dar am vrut doar sa va informez ca mam intors :D ;)

sâmbătă, 13 martie 2010

Hmmm

... e sambata ... ma plictisesc de mor, stau in crasma si ma gandesc la ce va fii? voi fi fericit voi reusi sa ma tin de o scoala vreodata? voi reusi sa imi implinesc visele care desi unii nu cred ca exista la mine sa stiti ca exista...cat de plictisit poti sa fi cu o bere in fata intrul local total relaxant. Va spun eu ... foarte. Doamne ce groaznic e cand nu ai ce face doamne rau e sa nu iti gasesti nici macar un tel sau un scop macar pentru 2 secunde. Voi ati simtit asta?
Cu siguranta ... vreau sa plec sa fugsa uit sa renasc la fel cum am facut acum cateva luni, oare voi reusi sa fac asta in asa fel incat sa durezenu doar cateva luni? Sper, si sincer imi doresc din tot sufletul. Doamne ce aberatie voi sterge asta cand voi avea ideii mai geniale:P

joi, 11 martie 2010

Vreau sa umblu...

duminică, 7 martie 2010

"Experience is a brutal teacher, but you learn. My God, do you learn!" C.S.Lewis OR NOT?

Am gasit acest citat pe un blog pe care il citesc foarte des. Imi place, are imaginatie tipul are farmec. Si iata ca gasesc acest citat ca si idee principala. Automat mi-am adus aminte ca este o intrebare care mi-o pun de fiecare data cand gresesc din nou. Eu? Eu nu invat niciodata din greseli, sincer am senzatia ca sunt condamnat la vesnice repetitii in ale idioteniei mele. Deci pana la urma am invatat ceva din greselile mele sau din experienta mea de viata? Nu, inca nu sunt econom, inca nu am limite, inca sunt furat de mirobolantul prezent, inca le gresesc oamenilor care din partea mea ar merita cea mai mare recunostiinta. Si iata ca asa ajung sa imi permit sa zic ca citatul e gresit. De ce nu e adevarat? Simplu, din cauza lui Dumnezeu, nu il judec si nu il condamn dar este singurul care este responsabil pentru faptul ca omul iubeste sa se simta bine. Nu zic ca nu sunt oameni care invata... dar putini sunt sigur ca mai mult de 2 treimi din oameni preferea placutul pe loc si recompensa usturatoare mai tarziu intrun viitor neclar decat munca asidua si o recompensa placuta intr-un viitor la fel de neclar. Si iata de unde vine de fapt sa nu dai cioara din mana pe porumbelul de pe gard. Mai are morala acest proverb? Mai are sens avand in vedere ca instiga la imoralitate si lipsa de constiinta si atunci te intreb draga cititor de blog? Este experienta un asa bun profesor?

Mam intors printre noi

Mi-a fost dor de blog dar nu am mai avut suflutoatafiinta mea a fost sufocatanu stiu de ce? Nu a fost nimic malefic nimic rau ci doar ceva groaznic lipsa de inspiratie. De ce? Nu mai pot? Nu mai vreau? Nu stiu. tot ce stiu e ca acum vreau.

joi, 23 iulie 2009

scrisoare...din lasitate...

duc cu mine o imagine pierita si stearsa a unei iubiri care se poate sa se fi terminat cu bine...dar uite ca nu sa terminat asa...am suferit? da.... mai sufar ?....nu doar din cand in cand cand imi aduc aminte....mam curatat....oricum acum atentia mea e atrasa acum de oalta persoana la care voi ajunge mai greu decat am ajuns la oricine altcinecva vreodata..?de ce?pentru ca am de trecut bariere ale stimei de sine a respectului pentru relatii existente si a cresterii...despre cine e vorba?????? cine ma caunosatestie deja si daca acea persoana va citi vreodata acest articol se va recunoaste si ea... probabil ca il va citi pentru ca sunt prea las pentru a i spune in
fata ce am de zissunt indragostit?da ... doamne nu din nou si nu asa si nu cu o persoana la care voi ajunge atat de greu... ii place de mine? sper si cred ca da sau cel putin ma bazez pe astasunt doar uluzii si dorinte?... probabil sau poate nu ... ce ma opreste? ...faptul ca pana acum nu am distrus nicodata ceva cladit in ani de zile si cu multa munca...de ce?pentru ca nu mi se pare cinstit...si pentru ca nu imi sta in fire...cineva ma intreaba da si cei daca daca tu o vrei d c actionezi?... peentru ca nu imi da voi intai lasitateasi in al doilea rand faptul ca niciodata nu am putut sa intru cu bocancii in viata cuiva...mi se spune sa fiu hotarat sa actionez promt...si daca din cauza sperieturii mi se va spune nuce fac?... ma intorc din nou la vechiul eu deziluzionat si din nou cu o impresie gresita?....voi spune din nou uiteca mam indragostit si ca de fapt ce credeam ca e bilateral nu e? da stiu ca daca vei citi asta ma vei considera un las desavarsit dar am avut prea multe deceptii in viata ca sa mai am curaj sa maarunc cu capul inainte...fa un pas si voi conduce dansul...tie frica ca vei cadea stai linistita ca voi fi intotdeauna acolo sa te prind. vorbe? crezi ce vrei... ma intreb de ce mai alege pe mine...doamne cat de personala a ajuns scrisoarea asta si catv de penibila ti se va parea...ai ceva de ani de zile ceva sigur ceva cu care te-ai obijnuit ceva care ti se pare normal...de ce te-ai arunca cu capul inainte in ceva ce nu cunosti...pot sa inteleg...asta dar din nou...impulsivitate...imi fine nu judec ceva ce poate nu pot sa inteleg...ma voi chinui sa imi trec peste timiditate sa fac primul pas dar intotdeauna imi va fi greu dar poate la unmoment dat voi reusi...sper ca asta sa nu te sperie ci doar sa iti arate cine sunt cum sunt si cat vreau..asta in afara de lasitatea pe care am aratato prin articolul asta...imi placi esti altfel si nu te inscrii in nici un tipar sper ca macar eu ma ridic in ochii tai la jumatate din imaginea pe care o am eu despre tine...noapte buna, nu iti lua privirea de la mine vreodata pentru ca ma va durea din nou si iti promit ca voi fi totdeauna acolo cand vei cadea ca sa te prind..mai vrajit nu im baga vina..daca nu va fi altceva bucurateca ai vrajit o persoana pe care cu greu o poate impresiona o fata felicitari asta nu ca as fi eu un trofeu extraordinar dar doar asa ca sa iti ridice stima de sine si asta pe buna dreptate nu ca si flatere ti-o zic......un sarut de la tine ar fi inca prea mult asa ca ma voi multumi sa iti spun noapte buna...

marți, 14 iulie 2009

in urma cu 2 luni

30 aprilie 2009
MS rossini
Viena

Au trecut 20 de zile. Inca nu pot sa spun daca imi place sau nu. Pot doar sa spun ca ma inteleg cu colegii de bar. Viata aici e total diferita. secretele si intimitatile dintre oameni sunt vizibile cu ochiul liber cel putin pentru mine fara pic de efort. Deja a inceput sa seinstaureze rutina . Singurul lucru care se mai schimba sunt pasagerii. unora nu iti vine sa le zambesti alti te amuza total involuntar. Imi e dor de casa si de oameni care ma asteapta acolo. Asta e cert. Nu pot yice ca aici nu e in regula dar nici aici nu mi+am gasit acel lucru care sa imi alunge orice alt gand. Da Ale inca imi mai hartuieste gandurile la fel de mult ca si Sabina spre uimirea mea.Acum ma intreb cat o sa mai dureye pana voi ceda sau daca voi reyista pana la capat. Exista cateva peisaje grozave, trebuie sa recunosc si lucruri care dupa cum spune edy le vezi gratis pe cand altii le vad pe bani grei. Nu pot sa ma plang ca imi lipseste ceva in afara de o conversatie de gen Iancu Bethoven ora 2 AM Art Cafe. Imi e dor de casa. De abea astept sa ajung la cernavoda unde, fiind in Romania pot spune ca sunt acasa.



asta a fost atunci in aprilie acum totul e altfel

duminică, 7 iunie 2009

alb sau negru

7 iunie 2009

MS Rossini

ora 1 am

singuratate...am ramas singur si ma gandesc
de ce sunt aici...oare de ce...oare de ce eu...poate pentru ca asa imi este sortit
imi e sortit sa fiu singur?...prima am pierduto petru ca a fost prima mea experienta si pentru
ca am iubito prea mult si pentru ca nu aveam experienta...a doua a fost o greseala...a treia a fost iubirea vietii mele si o iubeesc si
acum de numa numa si am pierduto pentru ca am dat prea mult din mine....ultima am pierduto pentru ca m-am pus mai presus
de oricine si am pariat pe gandul ca sunt iubit mai mult decat stiam si si pe ea o iubesc mai mult decat orice...
ce sa fac??? sa ma intorc la lipsa de bani dar totusi sa imi incep o soala de care pana acum
mi-am batut joc si sa incerc sa recuperez o dragoste care cred ca a apus...sau sa raman aici si sa nimi creez o situatie
material cat de cat accesibila...si onesta...nus tiu...am zis ca imi plac dilemele si ca imi place sa caut raspunsuri la intrebari
dar numi-am dat seama ca o asemenea cautare poate sa te secatuiasca de puteri
mai mult decat oricce altceva...nu stiu si m-am saturat sa nu stiuce sa fac...toata lumea imi spune sa fac
lucururi care pe de o parte imi par total corecte si logice dar pe de alta parte nu se potrivesc deloc cu cealalta jumatate
de lucruri pe care vreau sa le fac...cer eu prea mult...vreau prea mult de o data de la viata...nu categoric nu...
e prea scurta sa nu iau de la ea tot ce pot sa primesc si e prea lunga sa o las sa ma conduca ea pe mine...iubire,
bani, distractie cuvinte abstracte pe la care oameni se gandesc cu atata ardoare si nici macar nu palpeaza adecvaratul inteles
ale acestor cuvinte...si totusi uitei alergandi ca niste dispereati dupa distractie bani iubire si distractie...de ce alearga si eu nu?
sau alerg si eu atat de repede incat mi se pare ca stau pe loc...nu mai stiu nimic nu mai inteleg nimic... ce vreau de la mine...ce vreau sa
faca viata mea pentru mine?...vad aici pe vas in fiecare zi discutii si mancatorie bataie pe locuri de fruntas cand locul de fruntas il ai doar cu numele
si cu nimic altceva...vad pupincurism adus la rang de arta...vad ura dusa la extrem si certuri iscate din motive
demne de batjocura...vad relatii care par ireale si sunt total ilogice...vad de fapt viata asa cum e si imi dau seama ca as
putea sa ajung intr-o zi sa fiu unul dintre ei...ma ingrozesc la simplul gand ca as putea sa fiu unul dintre ei...am fost
altfel intotdeauna oare voi ajunge si eu sa am frici de oameni de un caracter egal cu colbul care bate peste podeaua unei case
parasite?...sa ravnesc la un loc care nu imi aduce nici un beneficu in afar de cel ca lumea imi zice sefu sau
ca pot comanda o mana de oameni care mai mnult ma vor stresa de cat sa ma asculte?...am inceput sa imi dau seama cat de multe
intrebari de ce? se gasesc in viata unui om si mai ales intrebarea ce sa fac ne chinuie existenta...pentru ca vorba lui murphy
oricum sansele sunt de 50 50 sa se intample sau sa nu se intample asa ca de ce nu as lua viata la o partida de zaruuri?
si sa arunc cu zarul indiferent de rezultat? de ce sa nu pariez tot daca pot castiga tot sau pierde tot acum sau mai tarziu?
de ca sa nu o las sa ma conduca daca vointa mea de a o conduce nu este destul de tare?...vedeti?...iarasi de ce de ce de ce?
nu am o viata grea si nu voi spune nimanui nicodata ca am asa ceva pentru ca ar fi o minciuna departe de crudul adevar...
am o viata simpla cu raspunsuri duale...cum a scris si shakespere totul se rezuma la a fi sau a nu fii..lumea asta binara ne chinuie existenta...orie alb ori e negru
ori 1 ori 0 ori noapte ori zine chinuim sa descifram noante si cai de mijloc...imi dau seama ca astea nu exista...sunt doar plasmuiri ale imaginatiei...
griul este doar o fantezie creata de o apropiere prea mare intre alb si negruamurgul e doar o trecvere de la zi la noapte
si asa mai departe caile de mijloc sunt doar fantazi ireale ....cum am mai zis plasmuiri ale imaginatiei noastre...
cum am mai zis imi place sa caut raspunsuri dar sincer imi dau seama ca a durart cam mult pana sa imi dau seama ca raspunsurile sunt intotdeauna aceleasi
da sau nu...restul?...fantezii ceturi imaginatie...cale de mijloc nu exista...alegerile in viata si cele doua cai sunt la
fel de reale ca si faptul ca intr-o zi vei muri si nu vei scapa nicodata...pierduti sunt cei care se lasa condusi de
nuante de gri de amurg....asa ca va las pe voi sa imi spuneti exista cumva altceva in afara de da si nu? de 1 si 0? de noapte si zi?...

vineri, 29 mai 2009

Belgrad

...ziduri daramate urme vizibile ale comunismului care a saracit atat romania cat si estul europei...belgrad un oras renascut din cenusa lui ... acum imi dau seama la cat vad ca estul europei este plin de pasari phoenix atata ca si orase cat si spiritual... eu?...oare imi voi lua si eu zborul din propriami cenusa o data si o data?...probabil pana nu va curge ploaiia potrivita...sunt intru-un continuu soul-search... stiu unde imi este dar mai stiu ca nu voi putea ajunge acolo niciodata ...in acel loc unde imi ploua ploaia mea...asa ca imi caut alta furtuna tropicala desi in zona mea putine vor mai aparea daca nu deloc...incep sa ajung la capatul puterilor nu stiu cat voi reusi sa rezist singurele lucruri care ma pornesc dimineata sunt mandria ca eu pot si dorinta de a demonstra ca am facut ceva cat si speranta ca seceta nu imi va usca gura inca o zi...dar asta este imi duc seceta in carca si ma multumesc cu atat...sper doar ca va ploua si pe strada mea.cu ploaia pe care mi-o doresc atat de mult